Moşul Nuieluşă

Mi-aduc aminte cu drag frânturi din copilăria mea, o copilărie care în aceste timpuri mă pregătea pentru venirea Moşului Nuieluşă. Îi spuneam aşa pentru că mama mă ameninţa mereu că Moşul Nicolae va avea în desagă, pregătită pentru mine, şi o nuieluşă, pentru că nu am fost cuminte. Şi mereu, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, visam că acea nuieluşă din desaga Moşului, este fermecată. Visam că acea nuieluşă va face minuni, că îmi va aduce toate jucăriile din lume, că îmi va împlini dorinţele inocente pe care le avem cu miile pe atunci. De dimineaţă însă mă trezeam şi desigur niciodată nu găseam nuieluşa promisă, aşa cum poate mi-aş fi dorit. Aş fi vrut să cred, în mintea mea de copil, că visul meu va deveni realitate şi că nuieluşa aceea va fi mai mult decât spusese mama, un fel de Calul Bălan al copilăriei mele. Cu toate că timpul a trecut mereu mă gândesc la Moşul Nuieluşă, ce îmi va aduce anul acesta, cât va zăbovi în casa mea, ce dorinţe va mai împlini. Şi mereu voi crede, undeva, într-un colţ al inimii mele, că povestea nuieluşei fermecate există!